25.

 

 

Astazi am vazut-o pentru prima oara. Plangea.

A revenit inca odata la capataiul lui de marmura, a ascultat litania taraganata care ar fi trebuit sa aduca liniste si a tremurat. Nu de frig. Nu il mai simtea. Si pentru cateva clipe, inima i-a stat in loc si o alta crapatura si-a facut cale spre centrul ei plin de amintiri, ca o bucata de cristal care nu mai suporta greutatea timpului. Si cat de mult timp a trecut de atunci…

Nu i-am auzit povestea toata si nici nu vreau sa adaug ceva gresit la ea. El si ea s-au iubit, el si ea au vazut un viitor impreuna. Apoi o cearta banala si s-au despartit. Si fiecare a cautat fericirea in bratele altuia. Dar nu s-au uitat. Si apoi a venit ziua in care el a fost zdrobit de vagoanele de tramvai. Si lumea unuia s-a terminat iar a celuilalt s-a umplut de durere.

Dupa 25 de ani a revenit sa ii sarute fotografia . Insa buzele nu i-au fost intampinate decat de raceala . Ca de fiecare data.

Sa iubesti…

pentru Eugen-

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la 25.

  1. Camelia zice:

    Mă întreb cu ce şi-a umplut ea golul neuitării lui în tot acest răstimp. Cu amintirile a ceea şi îşi fuseseră odată, cândva? Poate s-a uitat pe sine, de atunci? Ştii că uitarea de sine poate echivala cu pierderea de sieşi, ca într-o moarte?
    Înstrăinarea de tine însuţi.
    oare ei nu au murit atunci când, deveniţi un singur trup de suflet, s-au murit unul pe altul, murind în ei înşişi? Iar atunci când cel iubit a murit de „moarte adevărată”, lumea ei s-a sfârşit?

    Ce ar fi trebuit să fie în locul acelor puncte ce ţi-au suspendat gândurile? Să iubeşti….ce ar trebui completat pe acel şir cu aer de linie punctată?

    • dionis zice:

      Povestea e adevarata, i-am cunoscut cat de cat personajele. Nu stiu prea multe ce s-a intamplat cu ea, doar ca nu l-a uitat si inca il mai plange.

      Sa iubesti … cu atata forta, dupa atata timp.

      Ma gandeam uneori ca e banala povestea lor si totusi… de ce a lor are totusi o urma de dragoste cand a altora e plina de ura ? Poate ca e din cauza ca el si ea , au fost speciali cumva.

  2. allb2 zice:

    Poate ca nu e banala, si totusi…mie mi se pare o mare nebunie. Sa iubesti si sa cauti fericirea in bratele altuia/alteia. Stupid!!
    Sa bei si sa pui totul pe seama alcoolului. Daca omori un om, nu scapi daca ai fost beat, asa cum nu-l invii pe celalalt. Sa saruti o fotografie cand puteai saruta buzele acelea. Halal mod de a iubi.
    Asa cum mi s-a parut si „Jeux d’enfants”. Nu stiu cum ar putea fi pe placul tuturor 2 vieti traite in paralel cu un singur sens existential care nu are nimic in comun cu cadrul in care cei 2 protagonisti traiesc zilnic. Este o poveste de dragoste neobisnuita, dar nu pot zice ca in sensul bun. Nu e nevoie de atata excentricitate ca sa iubesti cu adevarat si sa traiesti intens.

    • dionis zice:

      Iubesti, ai iubit, nu a mers … s-a terminat . Ce faci ? Mergi mai departe, cauti mai departe ceea ce iti trebuie… Nu e deloc stupid. Daca ar fi fost stupid inseamna ca toti ne-am fi oprit doar la o singura relatie in viata noastra si am fi murit celibatari acri.

      Betia involuntara te scapa de culpa, dar asta e doar intr-o lege. De ce sa nu saruti fotografia ? Ea a devenit un fel de icoana, ea si-a sarutat amintirile cu el, nu bucata de marmura rece.

      E o poveste din care se invata….

  3. Ilina zice:

    Tin sa-ti spun ca incercand sa-mi rastalmacesti cuvintele te contrazici 🙂
    „Iubesti, ai iubit, nu a mers … s-a terminat . Ce faci ? Mergi mai departe, cauti mai departe ceea ce iti trebuie… ” De ce sa saruti o amintire a unui lucru care nu a mers?? te incurca in cautare…

    • dionis zice:

      Sa presupunem ca nu ai avut nicio clipa placuta traita cu el/ea…da, atunci nu ai avea niciun motiv sa saruti un lucru trecut…

      Atata timp cat el a insemnat o buna parte din viata ei, o parte frumoasa tind sa cred, ea va continua sa ii pastreze amintirea, cea care a meritat sa fie pastrata 25 de ani si sarutata intr-o dimineata friguroasa de sfarsit de octombrie.

  4. Camelia zice:

    Nu ştiu dacă să o pun pe seama unei anume stări ale mele, că mă tot încearcă senzaţii stranii, dar dacă îmi permite autorul poveştii aş întreba, Ilina, ce anume cuvinte spui că el ţi-ar răstălmăci?

  5. Ilina zice:

    de ce nu ma lasi sa am si eu un secret , pe care sa-l pot imparti doar cu dionis 🙂 ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s