Regina din Saba

ormuz.

Pe Solomon, ideea de a evada îl tot rodea de ceva vreme. Avusese nevoie de  timp ca să-şi adune curajul, să îşi facă un bagaj uşor şi să îl dosească pe undeva prin pod, între două bârne şi un coş de nuiele. Nopţile şi le pierdea adâncit în gânduri şi griji, iar insomniile se transformaseră şi ele. Stătea cu ochii deschişi şi bolborosea într-o şoaptă ca de rugăciune vecină cu senilitatea, câţi metri de funie ar fi trebuit să ia cu el, 10 metri măcar, câtă apă proaspătă ar fi putut să care şi ce mâncăruri ar fi fost cel mai bine să se consume reci.

Se gândea dacă să îşi pregătească un coş cu merinde de acasă, pâine, caşcaval, deşi de la o vreme lactatele îi dădeau bătăi de cap. Şi fructe proaspete, portocale poate, pentru că citise când era tânăr o carte despre exploratorii mărilor, care spunea…

View original post 1,004 more words

Posted in fictiune | Lasă un comentariu

” Incubatorul de condeie ” și-a desemnat câștigătorii !

Rezultatele concursului celor de la AdLiterra au fost anunțate. Deliberarea a fost cu emoții dar nu am fost printre cei fericiți.

Din păcate nu am putut participa la niciunul din atelierele lor de creație, deși dorința a fost mereu prezentă. Mai multe detalii puteți afla AICI.

COPERTA-idc-2014_3d--932x1024

Să ne citim la anul cu lecturi mai fascinante.

Posted in fictiune | Etichetat , , , , | 4 comentarii

RATB bate Transurb

Via Adi – care mereu aduce ideile și veștile de bun simț.

Îi aștept cu amintiri frumoase, cu gândul la Cristina lor și la androidul cu abdomenul catifelat, din care Ormuz si-a primit botezul. Și pe undeva ma simt puțin snob și îi țin numai pentru mine.

Robin and the Backstabbers vin la Galați vineri seara. Cântă într-un local placut și au nevoie de oameni cu urechi deschise ca să îi primeasca așa cum se cuvine.  Apropo, ți-am povestit de lirica versurilor lor ? Vin din inima unui oraș mare de la care au învățat metrica și ritmul și limba. Și pentru ca mi-au placut bonusurile , iți ofer unul .

Detalii despre concert găsești in afișul de mai jos.

ratb

Posted in muzica | Etichetat , , , , , | Un comentariu

Tristesse

suburbsȘtiu, nu am mai trecut de mult pe acasă. M-am lăsat rătăcit, pierdut, flămânzit. Am fost hăituit și călărit de griji cotidiene. Acum mi-a înghețat sufletul pe din-afară și dormitorul meu imi râdea imbietor, cu lustrele adormite.

Azi am ascultat asta.

Acordul de chitară de pe tot cuprinsul melodiei mi se pare bolnav de o tristețe prăfuită. Nu e în niciun caz un lucru rău. Doar că ma duce cu gandul la imaginea unui cowboy rătăcit in deșert. Cu un cal pe jumătate scheletic, ambii cu două bătăi de inimă mai rapizi decât moartea. Dar ea nu se găbește, are tot timpul din lume.

Acordul asta de chitără e melancolic. E dulce otrăvitor, mai ales în nopțile de iarnă când dorești trupul cuiva sa-ti țină cald. Sau, în cazul cowboy-ului meu, când îți dorești in plină arșiță să ți se stingă setea.

Mi-au adus aminte de Morricone și de westernurile spaghetti . Si puțin parcă de Knights of Cydonia. 

Posted in muzica | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

Scrisul e seducție sau Învierea lui King

Mi-ai putea ține o întreagă predică. King nu e literatură, e carte ieftină. E ceva de luat pe tren sau în toaletă mi-ai spune. Și până și el ar recunoaște asta. Dar a fost și este cea mai influentă persoană, voce, imagine din viața mea.

stephen-king_0 L-am adorat în Shining și Doctor Sleep. L-am venerat în Despre scris. L-am urât în The Stand și am râs de copilăriile lui din IT.  Sunt atât de multe caractere memorabile născute din joaca lui, încât nu știu cu ce să încep și de unde să termin. Apropo de terminat, azi am finalizat Wizard and Glass, al patrulea volum din seria The Dark Tower – Turnul intunecat. Cred ca nu am simțit niciodată o carte atât de dificilă de citit, poate doar Catch – 22 a lui Joseph Heller. Am înțeles ideea creării unei povestiri în ramă, dar limbajul plin de accent din istoria tinereții lui Roland a fost prea mult pentru mine.

Ei bine, pe 11 noiembrie Stephen King lansează un nou roman – Revival. E o poveste despre vicii și obsesii, despre un bărbat furios pe divinitate. E o poveste cât un pact cu diavolul iar criticii o laudă ca fiind una dintre cele mai șocante lucrări ale sale ( eu rămân Toma Necredinciosul – că doar nu o să depășească pe 1922  din Full Dark, No Stars și șobolanii ei). Pe 11 noiembrie o să mi se facă pofte de o carte cât o mlaștină. Librăriile noastre mai au de așteptat…

Posted in Fără categorie | Etichetat , , , , , , , , | 2 comentarii

“Când te-am cunoscut Cristina, aveai ritm d-electrobeat”

cristina_by_martaraff-d55po4i Îmi place jazz-ul. O să tot vezi chestia asta prin casa mea de cuvinte. Am împrăștiat peste tot mici urme muzicale. Să nu te surprindă dacă vezi cum atârnă de lustră o melodie de John Coltrane. Când îl ascult mă gândesc mereu la o pisică de stradă, care s-a cocoțat pe o lustră de cristal și de acolo stă și lenevește în ciudă. Să nu te surprindă dacă împrăștiat prin hârtiile de pe biroul meu, ai să găsești un cântec de-al Ninei Simon. E o prezență continuă pe lângă mine, deși la ea sunt puțin cam pretențios. Nu agreez muzica ei cu influențe de R&B. Ah, cred că prin bibliotecă ai să găsești niște Gerry Mulligan, căci el mi se pare grav și intelectual. Mai ales cuplat cu Piazolla.

Ei bine, nu știu unde ai să o găsești pe Maria Răducanu, dar pur și simplu mă fascinează femeia asta și vocea ei. E timidă și totuși tandră, e ca o culoare de pastel, numai că uneori are tendințe de culori industriale, grave, vibrante. Dacă ar fi să o asociez cu un alt artist român, aș numi-o fără dar și poate ca urmașă a Mariei Tănase. Muzica ei e un amestec între fado portughez, balade rusești și folclor românesc, numai că le interpretează cu o pătura perfectă de jazz instrumental, pigmentat de chitara electrica și de un contrabas stăpânit.

Când am scris Cuțit, cuțit, cuțit… melodia ei Cristina, mi-a fost alături atunci când mi-am închipuit străzile unui București de viitor, stăpânit de un cuțitar mistic, de un haiduc cu nume de călugăr, care își trăia viața ca și ultim duhovnic al interlopilor. Pentru că vocea ei vorbea despre o dezamăgire a unui bărbat care trăiește dragostea chiar și sub masca durității.

Și pentru că sunt dezordonat- mereu m-ai certat pentru asta- printre hainele, visele, nopțile mele, printre gusturile muzicale, am descoperit într-o seara, uitându-mă mai bine după o urma de Thom Yorke, trecând prin Radiohead, pe Ultraista. Mă simt gata să râzi de mine, dar e atât de obscură muzica lor, încât abia dacă au 10 rânduri pe tot internetul. Si totuși sună atât de … E atât de bună !!!! Electro amestecat cu un sunet rock, amestecat cu influente de afrobeat, din când în când remixat pe niște beat-uri de club, care te surprind pur și simplu. Nu e deloc repetitivă  ca Moby, e o voce plăcută care desenează arabescuri. O asculți și o asculți si o asculți, fără sa te obosească, fără să pară că știi ce urmează după versul, după nota aceea.

De ascultat. De plăcut, de susținut.

Posted in muzica | Etichetat , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Profil

liquid_lady_by_hartvig_art18-d5q9mh2 Lichiditate. Substantiv feminin. Însușirea de a fi lichid. Ți se potrivește atât de bine cu celelalte calități ale tale de felina.

Ești lichida atunci când iți depărtezi șoldurile de mine, pe treptele din bloc, până la apartament, acolo unde iți dezvelești umerii, strat după strat, din hol și până în sufragerie, cu mișcări sinuoase din degete.

Ești lichidă atunci când te închizi într-o cabina de probă și îți scoți bluza, ca sa probezi o rochie de vara. Iar liniile coastelor tale se îmbina și dansează ca o tulpina de orhidee.

Ești lichidă atunci când, de la tine din pat, la mine in pat, uniți de un ocean de vise, ne îmbrățișăm amândoi ca doi înecați și deschidem buzele ca să gustăm din aerul celuilalt, sărutând noaptea. Când ne apucăm unul altuia fanteziile și ne ținem strâns, în dulceața plăcerii, până în zori.

Posted in muzica | Etichetat , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu